În zona “Ocnelor de sare” se pot admira Cheile Corundului şi rezervaţia Muntele de Sare pe o suprafaţă de 60 ha de teren, Cheile Corundului (“Sószoros”) sunt de fapt canionul pârâului Corund şi se întinde în partea de sud-vest a Dealului Sării. Aici pârâul Corund a străpuns muntele de sare şi canionul este format din stânci de sare, dantelate de o culoare albă sclipitoare. În Cheile Corundului se găsesc deci acele stânci de sare de la Praid, vestite din punct de vedere turistic al zonei, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Aici chiar şi potecile sunt pline cu sare.

Din punct de vedere geologic, suprafaţa studiată cuprinde formaţiuni de vârste neogene din etajul sarmaţian şi panonian, reprezentate prin roci vulcanice, formaţiuni vulcanogen sedimentare-conglomerate, tufuri vulcanice și răzleț curgeri de lave vulcanice, depozite ponţiene.
După geologul Bányai János (1941), pârâul Corund curgea iniţial dinspre satul Ocna de Jos, pe lângă drumul actual, dar după prăbuşirea unui aliniament de doline, aceasta a modificat traseul pârâului şi a drenat şi lacul dintre cele două Ocne (cel de Sus şi cel de Jos). Alte păreri afirmă că pârâul a unit de fapt gropile şi adâncirile preexistente, rezultate în urma lucrărilor de exploatare de la suprafaţă. Canionul Corundului este clasificat de către Vintilă Mihăilescu şi Székely András, ca fiind de tip epigenetic.

Hidrologia: Prezența masivului de sare gemă în zona centrală al bazinului Praid, are un rol determinant în mineralizarea și imprimarea chimismului apelor de circulație din Dealul Sării. Depozitele de acoperiș/cap-rock, ale masivului sunt caracterizate printr-o permeabilitate relativ redusă.
Infiltrațiile de ape se datorează în cea mai mare parte precipitațiilor acumulate în formele negative de relief: alveole, doline, antropocarsturi și zone cu alunecări de teren.

Dizolvarea naturală a masivului de sare are loc în cadrul aflorimentelor de pe Dealul Sării, și într-o mai mică măsură sub depozitele de cuvertură, mai mult sau mai putin permeabile. Pâlniile de dizolvare și stâncile de sare deschise din defileul pârâului Corund formează de asemenea suprafețe susceptibile la dizolvări, mai ales în perioadele de ploi torențiale. Se mai constată și o degradare a suprafeței terenului, datorită dizolvărilor, mai ales în incinta veche, în zona de influență al puțului GheorgheDoja. Aceasta dizolvare naturală al sării se desfașoară în mod permanent, dar pot exista și salturi, în funcție de ruperea echilibrului nivelului hidrostatic local.

Regimul hidrologic se caracterizează prin debite maxime la începutul primăverii şi minime iarna.
În interiorul Rezervației de interes național Muntele de Sare Praid sunt identificate câteva izvoare de apă sărate nepermanente, unul permanent sărat, și unul permanent cu apă dulce. Cele sărate izvorăsc din orificii de dizolvare a sării la poalele versanților, și au un rol important în dispersia și cristalizarea sării la nivelul pârâului Corund.

Clima: Potrivit clasificării climatologice a lui W. Kőppen clima regiunii Corund-Praid-Lupeni se încadrează în zona climatului temperat continental răcoros –Dfb–, fără un sezon secetos bine individualizat şi cu veri moderate din punct de vedere termic; sezonul cald şi cel rece sunt bine delimitate termic.
În cuprinsul arealului studiată cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază între 700 şi 900 mm.